îmi ascut creionul vinului
în toamna care vine târâș,
voi desena cu el minți pierdute
înspre iarna ce ne va da merinde
de ger și ninsori
și alb în glii sub ferestre,
deocamdată e încă vama lui august
și pielea arzând în rană de soare,
anotimpul lui plumb
se va așeza între ele