poţi învăţa, uneori, cum fiecare poveste care se termină înainte
de a da timpului timp, de pasul unui frate mai mare
din scădere în căderea înghiţitorului de cuvinte
de tăierile de sabie, sau din nemângâiere, poate
cu un moment divin ce nu îngăduie
să te îndepărtezi, de tot ce e mai puţin
până la celălalt capăt al puterilor tale

**

lumina o poţi aduce doar tu
de acasă, într-un vas de ceramică
într-un ceva care ştie să ţină în braţe
fără să-ţi pună lumea la picioare
poate o chemare din vreme
de vreme ce te întorci mereu la tine
cel care ai învăţat să laşi în urmă ceva din timp

**

deschide-ţi pieptul să vezi, cât de mult a fost iertat omul
ca să poţi vindeca, după un trei de săbii
cu o iluminare
apoi vei învăţa să trăieşti într-un singur suflet
făcând loc şi celui nebun
cu sabia jos
doar aprinde un foc sub cele două cupe
acum doar pline
şi din nou această linişte, de tine

**