într-o singură seară am putut cuprinde
cu privirea, fluierând încetişor
o pulbere fină pe buricele degetelot tale
şi cum roiuri de bărbaţi zăboveau alături
când ochii nu ţi-am mai putut vedea
doar te-am căutat, legată
în inimă
cu depărtări ascunse, după dinţii tăi de lapte
uimit că plopul tremurător nu mai era uşa ta
iar ispita culegea flori din iarbă
şi m-am oprit
****