Îmi caut țara mea frumoasă,
Aș vrea să stau cu ea la masă,
Să o întreb de ce-i pustie
Și plânsă, și-n melancolie…

Nu ați văzut o Românie
Cu ochi curați de nostalgie?
O caut printre vechi izvoare,
Dar pașii ei se pierd în zare.

Nu ați văzut o Românie
Ducând pe brațe o câmpie,
Pe umeri munții, iar pe poale
Pâraie reci ce curg în vale?

Nu ați văzut o Românie
Pierdută-n propria-i frăție?
Își strânge dorul la fântână,
Străină-n casa ei, bătrână.

Nu ați văzut o Românie?
Mai poartă-n suflet o făclie,
Cu demnitate, cutezanță,
Și-o licărire de speranță…

E peste tot: în plâns, nevoi,
E pretutindeni… și în noi!