toamna noastră cea de toate zilele
dă-ne-o
Doamne
astăzi
ne rugam împreună atât de convingător în mănăstirile și catedralele lor
încât s-au speriat că ar putea apare o altă religie
și au hotărât să judece toamna in rem
i-au găsit atâtea fapte reprobabile încât au hotărât să o deporteze
în acea noapte am pus-o în trolere
și am fugit cu ea departe de oprobiul public
în aeroport tu ai declarat frunzele rochie de seară și vameșii au salivat gândindu-te
unii chiar s-au masturbat în toaletele insalubre
eu am fost ploaie și m-ai privit pe geamul avionului
te-ai minunat cât de frumos pot fi
torențial și musonic
plin de grindină și cristale de gheață

știu că într-o zi mulțimea ne va prinde și ne va declara uzurpatori

știu că vom fi plimbați în lanțuri prin piețe și obligați pe rug să abjurăm

până atunci te rog
te implor
îmbracă încă o dată rochia de frunze
să-ți pot fi ploaie