Dacă m-aș întoarce în timpul acela
când ascultam umbletul velierului
pe Mediterana pleoapelor
și te-aș vedea apoi
cum sari din umbra apelor
direct la mușcatul buzelor,
încercând să rostești
ce nu a fost cântat
când s-au rotit înserările,
te-aș asculta ca pe o poftă
care îmi strigă: ia-mă,
dar nu aș spune nimic din ceea ce oricum, nu ar fi schimbat cursul drumului.
Am lipit între caiete amintiri cu cerneala viselor.
Teiul care înflorește e suficient pentru trecătorul
care îi soarbe parfumul.
,,M-am născut mâine" aș intona, poate,
citindu-mi gândurile care îți îndulcesc preumblarea.
Ce-a fost spus, s-a spus.
Ce-a fost făcut, savârșitu-s-a.
Ce este, este în planul preumblărilor între bătăile inimii.
Bucură-te! Ai renăscut și tu! ( 31.05.2026)