Eu sunt nebuna, jur, mă excită golanul exmatriculat,
Pentru mine, să-l compar cu tine, îl văd mai mult bărbat,
Pe mine colegii mai mult m-au ignorat și chiar invidiat,
Dar dac-ar fi s-o iau de la capăt, eu aș iubi tot golanul exmatriculat...

Eu n-am prieteni imaginari, dar stau singură-n bancă,
Și-mi amintesc de parc-ar fi fost ieri, cum plângeam încă,
Eu iubeam cum el desena poze obscene și-n public le arunca,
Eu iubeam când el m-atingea, eu tocilară, el înotător de pe stâncă...

Vrăjitorul care se vede cavaler zice că furtunii pe mare m-aruncă,
Eu aș putea să mă ascund din nou sub salcia din luncă,
Dar acolo nu vin șerpii, pe care-i îmbrățișez în vise încă...