Oamenii că-s obosiți
Dorm cu toții liniștiți
Focul în vatră s-a stins
Somnul dulce i-a învins.

Doar ceasul din perete
Are din plin regrete
Nu poate dormi defel
Că timpul îl măsoară el.

Pisica lângă stăpână
S-a lipit de a ei mână
Ea stăpână noaptea este
Pe intruși îi fugărește.

Un șoricel neobrăzat
După hrană a plecat
Pisica e vigilentă
Și-l înhață de urgență.

Ea bine s-a ospătat
Mulțumită s-a culcat
Acum toți ai casei dorm
Și se odihnesc în somn.

Liniștea s-a instalat
Nimic nu s-a mai întâmplat
Totul pare încremenit
Timpul parcă s-a oprit.