poem cu tine
în care mereu trebuie să lucrez
începutul fotografia din profil nopțile
cu nas cârn în locul metaforei aleg degete
suntem colecționarii tălpilor goale
ochi de tigru transparențe virgine
entitate a lumii în care intrăm pe rând
ca în cabina de o singură persoană
pentru drogul poeziilor bune
fără înge albastr arip umă

scriu un poem absolut despre tine
cineva însă îmi cere certificatul de naștere
ora și locul de parcă am mai purta ceasuri
brățări de timp la glezna verde a lumii
zornăi secundele ca ultimul mărunțis
în buzunarul trecutului întors pe dos
tandr tardi teluri

cineva îmi cere să scriu un poem eu
întorc orele iese că sucesc
mintea verde a lumii
încă mai port arip fără înge
pentru drogul tălpilor goale
ochii de tigru intră pe rând
în locul transparentei virgine