desfă-ți buzunarele, tată
mi-ar trebui câțiva arginți indiferenți
la surâsul lui iuda
e drept vreau să îmi cumpăr cercei
să te-atârn de lobii lunii și să te plimb
prin luneta aceea a ta prăfuită
prin colecția ta de fluturi și timbre
de mame și arme și cuțite
îți văd lumea
și înșel toate așteptările
și toți bărbații cu tine, tată,
intră-mă până la os pătrunde-mi ochii
sunt gluma la care n-ai râs de atâta tristețe
câtă ai adunat văzându-ți pașii
între pașii mei mergându-te
nici ziar nu ți-am luat în cel de ieri
ți-am împachetat iubita
citește știrile firbinți de sângele ei
vin umilită ți-am băut lavanda
am făcut oameni de zăpadă din spuma ta de ras
ți-am mânjit cămășile cu profeții
și-o să mă omori din bătaie

dar desfă-ți buzunarele, tată,
acelea gri în care ai închis
cu două fermoare fără să mă întrebi
viitorul meu erect și-o nouă suflare