ceea ce privești nu e scris
cu adevărat
de mâna mea
eu stau închis în spatele foii
și mă întind
până spre ochii tăi
apăsați de lentile convexe
de soare și palmele
strânse în șuruburi de strung
tu ești la fel ca mine
te scrii identic eu mă înec
odată cu străzile
pe care îți descompui existența
rupând afișele și stâlpii din calea ta
atunci ne ținem de mână
ca doi orbi virtuali
păcăliți de o lume comunitară
acum pregătește-te să pleci



*poemele se împart în libere și economice.acesta nu este destinat vânzării pe piață sau oricărui alt mod de a se produce profit.