1.Ma las din flori
cu zbor cobor
pe inima-ti zvacnire
Sa-ti fie vis
si paradis
iubirea-n asta lume
Si te sarut
ma vrei tacut
eu inger ca sa-ti fiu
Iar dintre flori
tu iar cobori
cu inima-ti magie
Pe-al zarii val
eu iar apar
cutremurat de tine
Mi-e martor cer
cand eu te cer
sa fii a mea sotie
Si sa zburam
in sori sa stam
mai mult de-o vesnicie
Si fara timp , si fara nori
vrajiti mereu de albe flori
sa ne trezim iubire !

2.Azi m-ai privit o simfonie
ce inima de mult cersea ,
sperante de cristal sa vie
rastalmacind iubirea mea .
Gandurile s-au unit intr-un vers
pictat in irisul ochilor tai
si coborand din taina serii
ti-au imbracat inima-n comoara
tu ai suras , un univers cazu timid
si peste flori , si peste lacrimile din culori
iar eu , ingenunchiat pe suflet
te presaram cu stelele din flori .
O fi iubirea vers femeii sa-l inchini
dar dintre toate , doar a ta
e farmec explodand miresmele cu dor
si patima din clipa ratacita intre noi
doar tu o stii canta etern ,
iubita mea , cazuta dintr-o stea !

3.Nu mai e timp de spus cuvinte
o lacrima-mi sopti pe geana
e vremea de iubit iubire
cu dorurile fermecate-n capatul de seara
n-am timp sa dorm , de vise mi-e destul
ma tresari o frunza dusa-n vant aproape ,
e timpul de trait iubire
casatoriti cu tainele din stele
Si mangaiati de flacari , pasiunea vie !
pe inima nectar sa ne trezim alene
si-n magicul crepuscul dintre clipe
sa-ti fiu eu inger , tu sa-mi fii sotie !