Șansa de a sta într-un
capăt al peronului
cu un cui de rouă
în cap
mimând rugăciuni
cu retinele sparte
alergam în urma cuvântului
larve decupau sângele
din aortă
trenurile transpiră
ascuțindu-mi simțurile
instinct lenevind
pe clapele de pian
secerat până la ultima lacrimă
adevărul mă răstignește
pe-o umbră de pasăre