își trecu degetele înghețate prin păr, prea multe amintiri pentru acest început de iarnă. câteva umbre pe zăpadă, forme albăstrui de păsări fără cioc cu aripi uriașe

umbre pe zăpadă -
două oluri crăpate
în vârf pe uluci

flash...miros de pâine caldă, mama cu ochii prea mici, adânciți, întunecați a iarnă cu mâinile în cruce peste toți acești nămeți, acum doar vântul desprinde țurțuri de gheață în marginea ferestrei

acasă pustiu -
norii cern ninsoare
peste cruci negre

doar umbre din ce în ce mai întunecate, vârtejuri la răspântii, pâlpâie câteva luminițe în acest sat din coasta dealului

vântul ecou
stins în clopotul mare -
o altă iarnă