rătăcesc prin tramvaie și alte vehicule
cu tot avutul în mâini
o carte rujul vreo două monede
în caz de urgență
am la mine și zâmbetul
acasă iar se mută de colo colo
prin urbea foarte grăbită și ocupată
mi s-a rupt tocul de la pantof
izbucnesc în râs mă incomodau
acum sunt mai liberă
se desfac din mine cufere vechi
zi și noapte amestecate
ca în caruselul de bâlci
parcă pot zbura mai ușor
se mișcă în mine clapele pianinei
într-un cântec știu acum
fără oprire