De ce oare mi-a fost lăsat
Să sufăr ani înlăcrimat?
Și să trăiesc de parcă nu-s,
De când te-ai dus, de când te-ai dus. . .

De ce atâtea suferinți
Ce uneori mă scot din minți?
Și-atunci eu plâng îndurerat,
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat ?

De ce ? Că doar nu ți-am greșit,
Fără să-mi spui m-ai părăsit,
Sau ți-a fost jenă să mă lași
Să-ți fiu părtaș, să-ți fiu părtaș. . .

Odorul meu, „Tu” ai știut
Cât am sărit și m-am zbătut
Să fac așa cum ți-ai dorit,
Dar tu m-ai părăsit, m-ai părăsit. . .

Fii liniștită de știam,
Eu până-n ceruri alergaam,
Să te opresc din drumul tău,
Îmi pare rău, îmi pare rău….

La 15 ani de la dispariția celei ce a fost….
Corneliu, 20. 01. 2005