Pereții înalți
și-au adus aminte de temelia îngropată în pământ
un bărbat scrie: îmi place să văd
lacrimi pe umerii tăi lacrimi pe sânii tăi
lacrimi pe fesele tale rupte de realitate
nu-mi pot dezlipi fața de pântecul tău
îndulcit cu lumină
iubita mea pălmuită dar mereu calmă,
lasă-mă să putrezesc
în umezeala ta fierbinte
să lunec în pâlnia neagră a sexului tău
îmi place să văd cum intră soarele
în deschizătura de catifea
din nou păsările cântă și se împerechează iubita mea
din nou mâna mea miroase a sânge.