Roboțeii de aramă unși frumos cu aur pur,
În orașe de aur,în vise la fel de pure
Și cu ceasul la ureche Tic-Tac-dimineața sună-
Și cheițele din spate intorcandu-și zi de zi.

Cu aramă pe față,unii
Stau în zdrențe prin odăi sau prin lacustre,
Nici cu ceasul nu se au prea bine,
Prea se razuie în timp și încep să lucească .

Ploaia bătea departe afară,
Cheițele ruginite arămii se mișcau tot mai graoi
Și mormanele de fiare se rodeau mai tare.

Ghemuiți și arămii și ascunși în depărtare
În lacustre,pe piloni să nu fie prinși de fiare,
Închiși să nu le cadă pielea de aramă ,
Podul drept și neclintit de aversele de timp.