Rar cireș în tot satul
Ca la tușa Măriuca
De mă prinde, însă, hârca
Cu bătaia mă omoară.
Ah! îmi lasă gura apă!
Trebuie să fur și pace!
Intru-ntâi la dânsa-n casă:
Vreau să văd ce treabă face.
" - Tușă, văr Ion e-acasă,
El nu merge la scăldat?"
" - Nuu, sumane să-și aducă -
De-astă noapte a plecat
Tocmai la Condreni, departe,
La o piuă sub Cetate!"
" - Rău îmi pare, mătușică,
S-auzim de sănătate!"
Mă prefac că merg la scaldă,
Dar în gând îmi socotesc
Că mai bine ca acuma
Nu puteam să nimeresc.
Și, ca un băiat de treabă,
Eu fac stânga împrejur,
Sar un gard, m-apuc de creangă
Și cireșe-ncep să fur.
Tocmai când zoream, cu frică,
Sânul să mi-l umplu bine,
Hop! deodată, mânioasă,
Cu o jordie la mine:
" - Cum, aicea ți-e scăldatul!
Dă-te jos, împielițate,
Să-ți arate Măriuca
După faptă și dreptate!"
Ce să te cobori, bădie,
Că e foc și pară jos!
Unde dă dracul de babă
Piere carnea de pe os!
Când încearcă să se suie
Pe tulpină, mânioasă,
Din cireș eu zdup! deodată
Sar în cânepa frumoasă.
Baba fuge după mine,
Eu fug iute, iepurește,
Și deodată cade baba
Și-ntre fire se-ncâlcește
Suduind și sugrumând.
Eu credeam că-n ziua-aceea
Doar atât mi-a fost năpasta,
Dar seara, când aude tata
Trebușoara asta,
Mi-a tras, vere, o bătaie
De-o voi ține minte
Până și-ntre patru lemne!