De carte-atârnă un copac.

În pagini, micii greieri cântă cu patrupezii-maidanezii
de dor și umezeală. Bieții!

Sub grindă am întors doar semnul. O veste tristă-între noi doi.
Eu am plecat de-acum în beznă, aed al filelor din noi.

Prin bibliotecă nu mai sunt. Nu căuta printre reviste!
Am semne și-ntrebări, acum, printre: caiete, cărți...
batiste.

Podoabe am s-aduc, de toate... (orchestra magică, rupestră - podoaba unui stol de neguri, de dor, nevoi și... veste festă.)