Prima iubire-a fost un praf de soare
Sau poate gâza care n-a avut habar
Că va rămâne prinsă-n chihlimbar
Și va muri treptat într-o strânsoare.

A doua dragoste, când prima a trecut
A fost o lacrimă albastră de safir,
Iubire ce voiam să o înșir
Pe firul vieții ca un început.

Dar timpul nu sosise, astfel iar
M-am prins în lanțul dragostei ce pare
Un purpuriu rubin care dispare
Atunci când l-ai atins, drum în zadar.

Apoi n-am mai iubit! Dar asta doar să fie?
Căci am găsit o scoică-obișnuită
La care m-am oprit și ocrotită,
Încrezătoare-am ridicat o casă sidefie.
2008