a căzut cortina peste un timp
al ciorilor vopsite
de contul deschis la vedere
în artificiala-i vază

a expirat parfumul din firul fățarnic
al unei flori de plastic deformat
de la urechea unui cap a... plecat
ce încă sabia nu-l taie

pășește țanțoș pe lama ascuțită
fudulul cu perfidu-i zâmbet
împrăștie cu vorbe la tonete goale
spălând la varză

se uită peste umăr la floarea vie
dintr-o grădină la vecin
și îl lovește peste nas
borul de la pălărie

vederea bearcă i-a rămas
și contul alb deschis
dar unde nu-i cap
vai de urechi...

rămâne în urmă floare de plastic
ce nu poate avea miros
și nici nu poate fi...
vie.