Noaptea nemachiată se ascunde după sârma ghimpată a cimitirului.
Ziua rămâne în pielea goală, împietrită, etalându-și sânii lăsați în cascade.
Își privesc amândouă trupurile colorate în sens invers
Și-și mimează nebunia cu nervozitate. Nu pot să se plimbe prin centru.
Era liniște. Se auzea numai cântul cocoșilor improvizat de găini.
Au făcut schimb de țoale... Și-au împrumutat și fardurile
... s-au sărutat tremurând și... Bună Dimineața!