stau în picioarele calului
îl așez în privire pentru toată ziua
și trezesc grădinile din mine
îndrăgostiți
tăunii nu-i dau pace
îmi arunc palmele pe spatele lui
îl întreb cât de tare să-i lovesc
el stă
eu iubesc

până-n amiază am numărat o sută
tot atâtea gândurile
unii au mai zburat
apoi s-au întors să-mi numere morțile
câte una pentru fiecare…
calul era doar un pretext
mai mari mai mici
mă întepau cu zborul lor zgomotos
într-o mare de ochi


cand eram copil
nu-mi luam inima la întrebări
o lăsam să adune sentimente
și se juca
fără să moară
câte unul din mine