cal nărăvaș prea tânăr pentru șa
fugi
vântul îți deschide poarta
e mâna mea
te-am creat în vis
milenii de-a rândul am rupt din mine
bucăți să-ți fac sufletul alergarea
din suflarea mea ți-am dat răsuflarea
nechează în tine și focul cel veșnic
vino
am pieptul din fire de iarbă dulce
zvâcnește laptele verde
sub formă de ploaie auzi
cum tropăi prin cer
să îți sărut coama cu buzele ude
iată-mă pădure te cuprind te ascund
mătur urmele
privește doar în față