hai să le fim oglindă cuvintelor

(toamna vine oricum învățându-mă plecarea)

am să mă las răscolită de tine

și am să pipăi doar vorbele șovăitoare

aruncate în podul minții mele


n-am să te urmăresc

(toamna vine oricum și mă descojește de culori)

cum îmi spinteci sufletul printr-o mișcare nefirească

doar atât cât să te pui în libertate

după ce vei fi aflat că exist


hai să păstrăm ziua asta legată la capete

(toamna vine oricum și-mi lungește nopțile)

pe sub visurile atârnânde din cearșafuri

zorile deja îmi încolțesc

desculțe de tine