trec prin lumina unui soare nevăzut îți evit mândria
așa cum evităm un paradox insolvabil
ore și ore noaptea
îți deșir prezența în imagini voalate

no love's time aud tăios
lama singurătății își face crestătura zilnică pe inimă
a treizecișitreia oară eșuează într-o adâncitură stranie
mă inundă spaima de corpul celălalt
spaima de a fi o lentă tortură dragostea

existența asta discontinuă între tine și poezie
impregnat intens
mirosul tău în mirosul cuvintelor
în rest o estezie difuză asemenea unei come