1.
Din sângele ca o iederă
Mi-am croit costum de mire
Și îmi vine perfect,
Colburile se aștern uniform.

Umblu la mine cu două fântâni
Prin care privesc adâncul în față,

Dincolo de picături strivite
Ca pietrele înfipte în genunchi;

Și ce se vede?-
Din întuneric galben
Scuipate-s oasele ca sâmburi.

Sugrumat de indignare
Am intrat în viață
Ca într-o măcelărie.

2.
Până la tine am ajuns târâș,
Pe asfaltul încins,
Prin iarba cu miros de aripi

Strivind lăcuste, crini și elefanți
Să-mi împrumuți pentru un ceas, măcar
Iertarea, vasul larg al milei

Căci vreau la Domnul să mă rog
Cu lacrimile mele să îl umple.

Înfrântele cuvinte cu seu
De flacără le-am uns,
Din gânduri m-am retras ca ceara.