La capătul vremurilor
am ajuns
mi-e sufletul
iubire,
m-au răpus
culorile
si-s doar o amintire
a unei întrebări
fără răspuns...

Și nici măcar
nu-s amintirea ta
în ochii tăi
pierdută de culoare
a mai rămas
o lacrimă
și-o stea
să alunece
fierbinte
în vâltoare...

Și nici măcar
de sete nu-s fântână
în seceta
furtunilor de vis
sunt dincolo de dincoace
mă îngână
poteci șerpuitoare
înspre abs...