Ce frumoasă ești!
Parcă ai fi vie...

Mi-am luat ciorapi
pentru ochii mei de mereu
și pantofi pentru mănușile mele
Am bătut cu plămânii în poartă
și mi-ai deschis
inima
către tine.
Mi-am zâmbit în sinea-mi
de doișpe litri jumate
mi-am zâmbit în franceză
că germana o aveam de plumb
și tot în franceză
ne-am sărutat pentru prima dată...

Mi-aș zâmbi cu toate măselele
la limba dinților tăi
la limba vocii tale
mi-ar transpira părul
din gând in gând
Aș face: "buuum" și tu ai
pica pe jos
în deznădejdea
de a nu fi fost
zâna bună
devenită dorință.

Cât de caldă ești!
Cât de vie pari...


09.08.2002, Augsburg.