Suntem culcați într-un loc al păcii
Unde nimeni și nimic nu suspină
Doar poate trecătorii ne privesc triști
Iar noi nu simțim nici măcar asta
Oare ce ar fi daca ne-am ridica deasupra
Să le arătăm lor ce înseamnă cimitir
Nu un loc prăfuit de amintiri
Ci poate, un loc al renașterii interioare
Fiindcă ne-am lepădat de trupuri
Tocmai trupurile care ne vizitează