Þi-au șoptit numele cu teamă, seara,
da, seara ți l-au șoptit,
suna greu, ca un lanț trântit de piatră,
ca un lanț greu e numele tău.

Te pomenesc bătrânii pe la clacă,
pe la gura sobei te pomenesc bătrânii
în iernile cu geruri grele,
cu lupi la poartă.

Te zăresc femeile în închirceala
cositorului turnat în apă ne-ncepută
la căpătâi de copil speriat de noapte,
în cositor te zăresc femeile.

Fiară menită să ne scurme visele,
visele noastre de marire să le scurmi,
să ni le îndeși în ureche, în suflet,
în ochii ferestre ude.

Să ne presari aur pe limbă, pe gură,
să ne amărăști pâinea de grâu,
pâinea să ne-o amărăști,
cu aur.

Ptiu, ptiu, scuipăm în sân și ne-nchinăm,
la icoanele ferecate în argint ne închinăm,
să ne ferească Dumnezeu
de tine, cel fără de aripi,
căzut printre noi!


28.10.2002