Azi mi-am pus pantalonii care-mi plac
tricoul nou, ochelari de soare smecher pe frunte
am dat cateva telefoane (asa-i frumos
sa dai sfoara in tara ca iesi din casa)
au raspuns toate... unele cu glasuri
altele cu ecouri, asta e,
mi-au luat-o altii inainte
de m-as fi grabit, dar m-am trezit la pranz.
uite-asa, inarmata cu o bicicleta am pornit
printre masini, autobuze, biciclisti
ce-i drept mai grabiti ca mine
nu ma uitam pe unde merg,
ca doar acum puteam da si in gropi
zburau cladirile pe langa mine
si parca toata lumea intorcea capul inapoi
ei, chiar asa, de ce nu,
doar iesisem de la naftalina de iarna.
copacii infrunzisera
in parc, oameni cam multi, noroc cu frana de mana
da' sunt chiar nesimtit ca stau in calea ta!
la velodrom am prins aripi
zburam si eu... si ...
domnisoara, nu ai frane... auuu
ma uitam cum zbor intrebandu-ma unde cand cum
o sa cad: mai jos n-am unde.. si am cazut
am privit mana intinsa, era ca o gluma
era doar vina lui... am prins-o
m-am inspectat... pantaloni cu gauri, praf, auuuu
cel putin bicicleta n-a patit nimic
hai ca te faci tu fata mare!
Ce bine zici... mi-am spus
am luat bicicleta si am pornit mai departe schiopatand
cu gauri in pantalonii ce-mi plac
cu tot cu priviri dupa mine, eu zambetul in dinti
numai naftalina e de vina
la anu ' o s-o schimb...
ma stramb la un copil: fuge.. si bine face.. eu iar zbor...
ca doar e ziua mea...
si-asa imi zic eu la multi ani, flor!!!