Vad cu un ochi când cu altul privesc,
Pe ambii îi închid și orbesc.

Cu-o ureche ascult, cu a doua aud,
De le-acopăr, devin ca și surd.

C-un picior mă împiedic când cu-altul pășesc,
Când alerg, mă ridic, sau lovesc.

Când cu-o mână mă împing, cu cealaltă mă țin,
Rup bucata de pâine și apuc paharul cu vin.

Printr-o nară inspir și prin alta expir.
Și din nou inspir și expir.

Prin gură mâncarea și vorbele-mi trec
Și pe gură tușesc când mă înec.

Cu capul gândesc despre „cine sunt eu?”,
Despre „lume”, sau „bine” și „rău”.

Din inimă râd, din inimă plâng, din inimă viața o cânt,
De iubesc, ori urăsc, tot cu inima simt, pentru că inimă sunt.