Au început luminile să-ți cânte
colinde reci, colinde de-nceput,
hoinare raze se coclesc în vânt,
iluziile-ți mor îmbătrânite…
Mai e un an, mai e un ceas din tine?
Ce trist sfârșit, etern și monoton
orbesc orizontal și galanton,
reculegând din rău tot ce-a bine…

Nimic, nimic, frumoasă trecătoare,
e tot ce am să-ți spun: nimic, nimic,
lentoarea m-a cuprins, ca într-un dric,
inerțial desfrâu, fără pudoare,
arunci luminile ce-ncet se sting…