Viața e un tren de noapte
Zbuciumat și zgomotos,
Care trece peste toate,
Disparând in noapte furtunos.

Doar mici popasuri in vechi halte,
Doar zăboviri de-o clipă pe peroane prafuite
Cu bucurii pentru a conductorilor picioare amorțite
Pentru ca apoi cu-un suierat să dispară iar in noapte.

Nu-și găsește dulce repaos
Prin câmpuri negre alergând
El naște și este născut din haos,
Trenul de noapte o gara visând.