Nu știu.
Ce să fac cu mine?
Să alunec în tine
ca un fluviu în mare?

Să ies din maluri
acoperind distanțele?
Să devin apă stătătoare?

Sau ocean primordial
unde viața
încă nu s-a ivit.

Prin vid
să plutesc spre tine?

Să cad -
cenușă fecundă -
pe-o altă planetă
unde apa așteaptă
un atom de iubire?

Nu știu.
Nu pot să m-opresc.
Continui spre tine.

Ma doare.
Mi-e bine.
De la un mal la altul
tulburată de tine.

Si-aș vrea
un corp de femeie să fiu.

Dar uite-mă fluviu
spre tine.
Nu știu.