Copil cu crustaceu 2.0 (cosmarul noptii de maine)


Nu te plac mai crustaceule...
dar hai sa-ti explic de ce trebuie sa te tin in maini
acum, ca tata si mama vor fotografie pentru albumul de famile.
Observi - ei tin intre dinti gateje fumegande, gingiile transpirate casca si ele a somn.
Au avut si ei carapace, cand erau de varsta ta, acum sunt mari (eu ce sunt ?!)
si canta la ciocuri de salcam cu pene hitul
"Daca Nostradamus ar fi scris romane politiste"...

Nu te plac, o stii...
Oare cat o sa mai stau aici la fotograf ?
cand il intreb "Gata ?" imi zambeste filosofal:
"Seringa nu e gata ! Pune-ti centura de siguranta pana una-alta !"
Iar pe pereti sta afisat: "Casa, dulce casa" si "Cui pe cui se scoate".

TZAC!
Lumina alba, puternica - pana si Dumnezeu se face mic aici la fotograf !
ca la interogatoriu: il inghesuiti in colt, si ii puneti lanterna in ochi.
News:
maine avem parte si de o descindere (filmata in direct) la locuinta spionului !
Camera dispera, ameteste
se da peste cap
se leapada de cele 7 piei pacatoase
si latra ascutit de 3 ori, innebunita de lumina fara culoare,
iar ochii, ochii! - mi-i simt ca pe ace.
Seringa este gata.
Acum dati-mi pereti, sa mi-i pun in jurul capului,
sa fiu si eu camera, sa nu mai am nevoie de centura de siguranta.

Sunt trist si indignat ca nici pe lumea mea nu pot fi stapan. HAI...
crustaceule, da-mi carapacea ta si eu iti fac cadou
aripile mele de barza nebarbierita si alcoolica !