Am coborat in miezul unui gand
L-am desfacut in atomi de speranta
Pe care i-am aruncat in jurul tau
Si care s-au transformat intr-un mare vis

Se facea ca tristetea mea era ucisa de un sarut de inger,
Ca durerea sufletului se strivea de piepturile noastre,
Ca lumea mea de dincolo era chiar vie
Si ca tu erai a mea...

Tu ai coborat in miezul altui gand,
Undeva intre zidurile tristetilor tale
Si mi-ai adus aminte zambind
Ca si vesnicia are totusi un sfarsit.

De atunci am ramas plangand,
Cautand printre atomii sufletului meu,
Un vis, un gand, o sarutare
Sau poate chiar pe tine, jumatatea mea!