În urmele lor norii călăreau secundele
și în metamorfoza timpului
schelălăitul unui cîine se transformă
în alte și alte secunde
scurte
și
lungi
după cum cîinele urla
mitul părăsirii ogrăzii
Pe fiecare zid, acoperite
cu un strat gros de cenușă
secundele înghețate
aminteau
de un fluviu curgînd mereu
viață
după
viață
timpul...
Un copil: e ca și cum o piatră
aruncată din viitor a nimerit
în apa limpede stropind
haotic pereții din jur
apoi, încetul cu încetul
cenușa, ca o vină în plus