După: [Moonchild]




îmi scutură copaci pe pleoape trupul lor
călcând pe urme pașii
cu viața mea în cârcă
pâlpâie abisul privirea fulgerată

iar brațul tău petale
de muguri să pocnească
săruturi ale clipei albastre
ca lumina

potirul primăverii străflulgerează
firea
în gesturi largi tăcerea în țipăt
de izvoare furtuni de fluturi
vor născoci
cuvinte
sau
poate
…
depărtarea