În noaptea ce se lasă
Licuricii lumii s-au stins
Ai scâncit în loc să mă săruți
Þi-ai ferecat sufletul în zale străine

Mă întrebai cum se modelează lutul
Ca să afli mângâierea pământului
Ai sorbit din ulciorul speranței
Și te-ai oprint apoi străină la margine de crâng

Þi-a lipsit cutezanța de a fi liberă
Să refaci castelele din cioburi de inimă
Neînduplecată să calci pe scoici durute
Și să rămâi în picioare după primul val

S-au stins licuricii copile
Ștergând istoria unei clipe...