Fără anotimp

Cum să nu iubesc satul
unde am văzut prima zăpadă
și primul cer cu stele,
unde pământul m-a lovit
prima oară peste genunchi
și lanul de grâu mi-a spus
prima poveste adevarată, unde
soarele mi-a dăruit primul vis?!
Cum să nu iubesc satul acela
unde și acum mama mă așteaptă
cu masa pusă, unde ...
iarna miroase a pâine coaptă
și zăpada lovește cu glasuri de iezi
peste porți și duzii risipiți în grădină.