degeaba s-a întors cerul pe dos mirosind a copilărie
și degeaba geamul înrămând doamna cu părul toamnă
am ales deja Calea

Andrea Scissorhands mânjind tabloul cu degetele acelea
masând picioarele pentru fuga dinainte de oprire
un singur drum de parcurs cu un fermoar pe ax
pe margine copaci gemând a anotimpul slăbiciunii

odată ajunsă voi îmbrăca salopeta de zidar
și poate că voi fi și materie primă
dar niciodată Ana - mi-a promis el
potrivirea în peisaj se va face dupa culoarea mărgelelor lipsă
dintr-un joc mai puțin chinezesc ci universal
și probabil toamna se va întoarce întotdeauna la fel de frumoasă
la doi prieteni vechi