Doamne,când trecut-au anii?
Nici n-am avut timp să observ
Că mâinile tale au îmbătrânit,
Că nu mai ești la fel de zvelt
Ca un zeu, un zeu care era tatăl meu,
Vorbești din ce în ce mai rar
Și ești zgârcit cu amintirile,
Nici ochii tăi nu mai privesc
La fel de albastru.
Ești obosit tată, și uite ce vreau să afli:
Mi-e frică să nu treacă timpul
Fără ca eu să-ți fi spus,
Că mi-e dor de tine tată,
De tine, cel din copilăria mea.