Cât de simplu e tot ce mi se întâmplă
... Și totuși atât de complex.
Totul trece fără importanță,
Dar lasă în mine urme adânci.
Muncesc apoi zile întregi
Pentru a șterge urmele,
Nici un dezinfectant nu merge.
Și totuși reușesc, trec peste.
Iar am uitat ușa deschisă
Și faptele au intrat fără să fie invitate
În casa pe care de-abia o curățasem.
Intrați, faceți-mi lacrimile să curgă.
Petrecerea a început
Și eu stau supărată într-un colț.
Aud sunetul soneriei ... poate e el.
Dar în graba de a șterge urmele de noroi
Am uitat să-l opresc să-i dau adresa ...
Și petrecerea s-a terminat.
Stingeți luminile, oricum totul a fost un spectacol ...