cealaltă jumătate n-am avut-o niciodată
și nici nu știu pe asta cine o umplea
cădea pur și simplu
și rotunjimea ei se potrivea perfect
căușului meu
cum era s-o las să se spargă

oricum nu mai are nici un rost să rămân
mi-am denunțat de mult toate îndoielile

să-i spună cineva temnicerului
acum meșterul modelează în lutul întemeietor
vremelniciile curg prin torsuri

sssst, îmi șoptesc tăcerile
lutul nu va fi niciodată nisip
continuă să sapi

voi chiar n-auziți
nisipul a câștigat rămășagul
și acum veșnicia îi plătește croaziere
în clepsidre de lux

cine mai are nevoie de lacrima mea