Sunt doar un gand desprins din multe cele,
Ce sincere ti-au fost cand le-ai cerut,
Un prund de rau tesut din pietricele,
Pe care pasii tai spre mine au trecut.

Sunt marginea de zi desprinsa din amurg,
De teama ca prin noapte nu te-ar mai gasi,
Si n-ar mai sti cand pe obraji se scurg,
Duioase umbre reci ce vor a-i ofili.

Sunt marturia timpului in care te-am iubit,
O pajiste pe care vantul zilnic o saruta,
Sunt eu, care prin viata mea m-am ratacit,
De cand nu esti,de cand uitarea te-mprumuta.

Sunt sensu-acestei nemuriri prin care treci
Si vreau sa-ntreb de ce-ai dorit sa fii,
Tu singura care sa strangi in nopti prea reci,
Destinul frant al clipelor tarzii?