Tu esti pamantul gandurilor mele,esti setea lor tarzie,
Si ma framanta ploile de vara, cu vantul intre tample ratacit,
Esti hrana visurilor mele, ce-ntr-un galop de trista herghelie,
Au strabatut prea repede pustiul si-n alta departare s-au oprit.

S-au spart oglinzile din lacrimi si-mi sangereaza o tacere,
Intre apusuri iarba verde, miroase-a crud si-a curcubeu de vara,
Si totul e un dans de fluturi albi, prin vechi iluzii efemere,
Din care pleci si te intorci, purtand miros din alta primavara.

Tu esti minunea mea din gesturi,esti dorul meu aprins in clipa,
Si te culeg in fiecare noapte si sufletului meu te daruiesc,
Esti cer senin pe care n-am putut sa zbor, cu jumatate de aripa,
Pentru ca stelele au plans, cand tainic le-am jurat sa te iubesc.