Trecut-au anii și nu mai sunt un puști
Locurile vechi pierit-au perimate
Fiece dimineață-s pregătit de moarte
În razele de soare din care se țes cuști

Seara trecută ne-am scos sold și dobândă
Din optsprezece ani trăiți cu rău și bine
Și ai decis cum că nimic nu ne mai ține
Că timpul e târziu și dragostea plăpândă.

Și am rămas o barcă ce stă de fapt pe plajă
Uimit de neființa mirajului - ocean
Un papă despuiat, din nou umil mirean
Sperând că totu-i vis, sperând că totu-i vrajă ....


Am înțeles că tu nu ai surâs vreodată
Zâmbetul ce-l vedeam era doar mintea mea
Că râul de iubire ce-n mine se zbătea
Curgea în picături de lacrimă uscată


Aștept cu nerăbdare ca –n somnul care vine
Să fiu iar lângă tine , în visul unui vis
Copilul, tu cu mine, din nou în paradis
Mă culc cu voi în gând și groază de trezire....